Sunt eu titularul site-ului.
De ce nu am voie să urmăresc propriile postări???
Acum un an
luni, 24 mai 2010
duminică, 23 mai 2010
sâmbătă, 15 mai 2010
vineri, 14 mai 2010
ARTA PACII
ARTA PACII
de Morihei Ueshiba
Heaven is right where you are standing, and that is the place to train.
Raiul se află chiar aici unde te afli şi aici este locul unde te poţi antrena. [Do jo]
Zen si Artele Martiale ca DO = Cale
[Calea-Adevarul-Viata-Legea-Dharma-Lumina / Iisus Hristos, cel mai mare judoka al tuturor timpurilor ("daruind vei dobindi", "cedeaza ca sa invingi", "non violenta", ''iubeste dusmanii",
"wei wu wei = actiunea prin nonactiune")]
Morihei Ueshiba a fost un maestru eliberat, o fiinta speciala asa cum, deocamdata, au fost si sunt putine pe pamant.
El a practicat si a predat artele martiale ca pe o cale a pacii si, desi multe traditii martiale autentice ofera perspectiva spirituala asupra caii martiale, Morihei Ueshiba a realizat calea martiala ca fiind o arta a pacii.
Printre altele, era aproape invincibil in arta sa si chiar si in exercitiile la care participau un mare numar de persoane care se angrenau in contact la nivelul sau, Morihei Ueshiba iesea cu usurinta invingator (chiar si in ultimii ani ai vietii).
Marele sau cadou facut omenirii este Arta Pacii.
Invăţăturile fondatorului aikido-ului…
Cele trei viziuni:
I. Calea unui luptător constă in manifestarea Iubirii Divine, spiritul care cuprinde şi hrăneşte tot ceea ce există. Lacrimi de recunoştinţă şi de bucurie au inceput să-mi şiroiască pe obraji.
Am perceput Pămantul ca fiind propria-mi casă, iar soarele, luna, stelele imi erau prieteni apropiaţi. Ataşamentul pentru lumea materială a dispărut. (anul 1925 la varsta de 42 de ani)
II. Pe la ora două dimineaţa, in timp ce executam ritualul de purificare, am uitat brusc toate tehnicile de arte marţiale pe care le cunoscusem vreodată. Tot ceea ce invaţătorii mei imi transmiseseră imi era acum complet nou pentru mine. Aceste tehnici reprezentau in noua viziune modalităţi de cultivare a vieţii, a cunoaşterii, a bunului simţ, şi nu instrumente de doborare a duşmanului. (anul 1940, luna decembrie)
III. Calea luptătorului a fost greşit inţeleasă, ca o modalitate de a ucide şi de a distruge pe ceilalţi. Aceia care caută competiţia comit o gravă eroare. Lovirea, jignirea sau distrugerea cuiva constituie cel mai mare pacat pe care il poate face o fiinţă umană.
Adevarata Cale a Luptătorului constă in evitarea masacrului. Ea este arta Păcii, puterea iubirii.
Lumea va cotinua să se schimbe dramatic, insă disputele şi războaiele ne pot distruge complet. Avem nevoie acum de tehnici de armonizare, şi nu de conflicte. Este nevoie de Arta Păcii şi nu de Arta Războiului.
Principiile lui Morihei Ueshiba: reconcilierea, armonia, cooperarea, empatia.
De aici incepe propriu zis “cartea”:
Frumuseţea divină
A cerului şi a pămantului!
Toate creaturile
Aparţin
Unei singure familii.
Ai - armonie, echilibru, unitate.
Ki - energie, vitalitate, spirit
Do - cale, metoda, mod de viaţa.
Arta Păcii incepe cu tine. Munceşte cu tine şi lasă Arta Păcii să se manifeste in toate activităţiile tale. Fiecare are un spirit care poate fi şelfuit, un corp care poate fi antrenat şi o cale pe care să o urmeze. Eşti in viaţă pentru a cunoaşte ceea ce este sacru in tine.
Adu pacea in propria ta viaţă şi aplică Arta Păcii in tot ce te inconjoară.
Omul nu are nevoie de case, bani, putere, sau de un anumit statut pentru a practica Arta Păcii.
Paradisul se află acolo unde te afli şi acela este locul unde te poţi antrena.
Toate lucrurile, materiale şi spirituale, işi au originea intr-o singură sursă şi sunt legate intre ele, ca şi cum ar fi o singură familie. Trecutul, prezentul şi viitorul sunt cuprinse toate in forţa vieţii.
Universul a luat naştere şi s-a dezvoltat dintr-o singură sursă, iar noi evoluăm prin procesul de unificare şi armonizare.
Arta Păcii este medicamentul pentru o lume bolnavă. Răul şi dezordinea din lume există pentru ca omenirea a uitat că tot ceea ce există işi are originea intr-o singură sursă. Intoarce-te la sursă şi părăseşte gandurile pe egoism, dorinţe meschine, manie.
Cel care nu are nimic, de fapt are totul.
Dacă nu devii una,
Cu Vidul Cosmic,
Nu vei inţelege niciodată,
Arta Păcii.
Arta Păcii este aplicabila oriunde pe pămant, incepand cu vastitatea spaţiului şi terminand cu cele mai mici plante şi animale.
Forţa vieţii pătrunde peste tot şi puterea ei este nelimitată. Arta Păcii ne permite să fim conştienţi şi să pătrundem in această rezervă uriaşă a energiei universale.
Opt forţe susţin creaţia
Mişcarea şi nemişcarea,
Solidificarea şi fluidizarea,
Expansiunea şi contracţia,
Unificarea şi divizarea.
Viaţa inseamnă evoluţie..,
http://www.adanima.org/2006/07/26/arta-pacii-morihei-ueshiba-3/
http://aikibudo.ro/citate
http://www.jovis.ro/Cartea-Arta-pacii-Morihei-Ueshiba-145.htm
Heaven is right where you are standing, and that is the place to train.
Raiul se află chiar aici unde te afli şi aici este locul unde te poţi antrena. [Do jo]
Zen si Artele Martiale ca DO = Cale
[Calea-Adevarul-Viata-Legea-Dharma-Lumina / Iisus Hristos, cel mai mare judoka al tuturor timpurilor ("daruind vei dobindi", "cedeaza ca sa invingi", "non violenta", ''iubeste dusmanii",
"wei wu wei = actiunea prin nonactiune")]
Morihei Ueshiba a fost un maestru eliberat, o fiinta speciala asa cum, deocamdata, au fost si sunt putine pe pamant.
El a practicat si a predat artele martiale ca pe o cale a pacii si, desi multe traditii martiale autentice ofera perspectiva spirituala asupra caii martiale, Morihei Ueshiba a realizat calea martiala ca fiind o arta a pacii.
Printre altele, era aproape invincibil in arta sa si chiar si in exercitiile la care participau un mare numar de persoane care se angrenau in contact la nivelul sau, Morihei Ueshiba iesea cu usurinta invingator (chiar si in ultimii ani ai vietii).
Marele sau cadou facut omenirii este Arta Pacii.
Invăţăturile fondatorului aikido-ului…
Cele trei viziuni:
I. Calea unui luptător constă in manifestarea Iubirii Divine, spiritul care cuprinde şi hrăneşte tot ceea ce există. Lacrimi de recunoştinţă şi de bucurie au inceput să-mi şiroiască pe obraji.
Am perceput Pămantul ca fiind propria-mi casă, iar soarele, luna, stelele imi erau prieteni apropiaţi. Ataşamentul pentru lumea materială a dispărut. (anul 1925 la varsta de 42 de ani)
II. Pe la ora două dimineaţa, in timp ce executam ritualul de purificare, am uitat brusc toate tehnicile de arte marţiale pe care le cunoscusem vreodată. Tot ceea ce invaţătorii mei imi transmiseseră imi era acum complet nou pentru mine. Aceste tehnici reprezentau in noua viziune modalităţi de cultivare a vieţii, a cunoaşterii, a bunului simţ, şi nu instrumente de doborare a duşmanului. (anul 1940, luna decembrie)
III. Calea luptătorului a fost greşit inţeleasă, ca o modalitate de a ucide şi de a distruge pe ceilalţi. Aceia care caută competiţia comit o gravă eroare. Lovirea, jignirea sau distrugerea cuiva constituie cel mai mare pacat pe care il poate face o fiinţă umană.
Adevarata Cale a Luptătorului constă in evitarea masacrului. Ea este arta Păcii, puterea iubirii.
Lumea va cotinua să se schimbe dramatic, insă disputele şi războaiele ne pot distruge complet. Avem nevoie acum de tehnici de armonizare, şi nu de conflicte. Este nevoie de Arta Păcii şi nu de Arta Războiului.
Principiile lui Morihei Ueshiba: reconcilierea, armonia, cooperarea, empatia.
De aici incepe propriu zis “cartea”:
Frumuseţea divină
A cerului şi a pămantului!
Toate creaturile
Aparţin
Unei singure familii.
Ai - armonie, echilibru, unitate.
Ki - energie, vitalitate, spirit
Do - cale, metoda, mod de viaţa.
Arta Păcii incepe cu tine. Munceşte cu tine şi lasă Arta Păcii să se manifeste in toate activităţiile tale. Fiecare are un spirit care poate fi şelfuit, un corp care poate fi antrenat şi o cale pe care să o urmeze. Eşti in viaţă pentru a cunoaşte ceea ce este sacru in tine.
Adu pacea in propria ta viaţă şi aplică Arta Păcii in tot ce te inconjoară.
Omul nu are nevoie de case, bani, putere, sau de un anumit statut pentru a practica Arta Păcii.
Paradisul se află acolo unde te afli şi acela este locul unde te poţi antrena.
Toate lucrurile, materiale şi spirituale, işi au originea intr-o singură sursă şi sunt legate intre ele, ca şi cum ar fi o singură familie. Trecutul, prezentul şi viitorul sunt cuprinse toate in forţa vieţii.
Universul a luat naştere şi s-a dezvoltat dintr-o singură sursă, iar noi evoluăm prin procesul de unificare şi armonizare.
Arta Păcii este medicamentul pentru o lume bolnavă. Răul şi dezordinea din lume există pentru ca omenirea a uitat că tot ceea ce există işi are originea intr-o singură sursă. Intoarce-te la sursă şi părăseşte gandurile pe egoism, dorinţe meschine, manie.
Cel care nu are nimic, de fapt are totul.
Dacă nu devii una,
Cu Vidul Cosmic,
Nu vei inţelege niciodată,
Arta Păcii.
Arta Păcii este aplicabila oriunde pe pămant, incepand cu vastitatea spaţiului şi terminand cu cele mai mici plante şi animale.
Forţa vieţii pătrunde peste tot şi puterea ei este nelimitată. Arta Păcii ne permite să fim conştienţi şi să pătrundem in această rezervă uriaşă a energiei universale.
Opt forţe susţin creaţia
Mişcarea şi nemişcarea,
Solidificarea şi fluidizarea,
Expansiunea şi contracţia,
Unificarea şi divizarea.
Viaţa inseamnă evoluţie..,
http://www.adanima.org/2006/07/26/arta-pacii-morihei-ueshiba-3/
http://aikibudo.ro/citate
http://www.jovis.ro/Cartea-Arta-pacii-Morihei-Ueshiba-145.htm
joi, 13 mai 2010
Martirii ascunsi de comunisti se întorc în Cetatea Adamclisi
În prima zi de Pasti, pe la ora prânzului, cetatea Adamclisi arata ca în timpul unui asediu. Un asediu spiritual condus de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în fruntea unui sobor de preoti îmbracati în straie de sarbatoare. Preotii au intrat în cetate prin poarta de vest si au urcat, pe lânga apeductul strazii principale pâna la Bazilica Forensis, încarcati de daruri de pret. Ei
purtau pe umeri cinci racle din lemn lustruit, cu moaste de martir. Cinci sfinti necunoscuti, martirizati la sfârsitul secolului III de catre autoritatile romane, pentru vina de a se fi închinat la Hristos. Dupa aproape un mileniu si jumatate, în bazilica s-a oficiat prima slujba crestina, cea de-a doua Înviere. Între zidurile împovarate de ani s-a auzit din nou salutul crestinesc „Hristos a Înviat!”.
Un articol de MIHAI RÃZVAN ROTARU
Numele sfintilor au fost ignorate
Ramasitele pamântesti ale celor patru sfinti au fost descoperite în 1971 de catre marele specialist în arheologie crestina, Ion Barnea, în vremea în care acesta conducea sapaturile arheologice la Adamclisi. El a sapat în Bazilica numita Simpla, unde a gasit osemintele a cinci barbati. Si-a dat seama imediat ca e vorba de martiri, fiind cunoscut obiceiul crestinilor din primele secole de a îngropa trupurile martirilor sub altarul bazilicilor. În epoca se considera ca orasele care aveau moaste de martiri erau protejate de molime si mai ales de invaziile migratorilor. Alexandru Barnea, fiul lui Ion Barnea (în prezent sef al santierului de la Adamclisi), considera ca cei cinci crestini au fost martirizati cel mai probabil pe la sfârsitul secolului III, la Adamclisi sau în alta parte, iar corpurile lor au fost aduse mai târziu si depuse în cripta. În momentul descoperirii, tavanul criptei era prabusit peste oasele martirilor, care, desi în pozitie anatomica, se amestecasera cu moloz. Din acest motiv, în prezent este aproape imposibila identificarea persoanelor. În cripta a fost gasita o inscriptie cu numele celor cinci martiri, din care se mai pastrau doar doua litere, în limba greaca. “În momentul descoperirii, inscriptia ar fi putut fi întregita, astfel încât sa aflam numele persoanelor, însa numai prin folosirea unor metode sofisticate. Din pacate, în perioada respectiva metodele folosite erau unele primare, iar sistemul comunist nu avea nici un interes sa popularizeze un astfel de subiect”, ne-a povestit Alexandru Barnea.
Comunistii au ascuns moastele zeci de ani
Dupa descoperire, moastele au fost duse la Centrul de Cercetari Antropologice al Academiei Române din Bucuresti, pentru a fi studiate. A fost, mai curând, un demers strict stiintific, în spatele caruia se ascundea adevarata intentie a autoritatilor: sa pastreze oasele, dar sa omoare povestea ce s-ar fi putut crea în jurul lor. De aceea, osemintele martirilor au fost aruncate în depozitul institutului. “Am studiat oasele la putin timp dupa descoperire. E vorba de cinci indivizi care fac parte din aceeasi categorie socio-profesionala, probabil soldati, mai tineri de 30 de ani.
Oasele sunt amestecate si nu pot fi separate astfel încât sa fie atribuite fiecarei persoane în parte. În mod cert e vorba de martiri, caci oasele lor poarta urmele unor chinuri teribile”, ne-a declarat profesorul Nicolae Miritoiu, angajat al Centrului de Cercetari Antropologice al Academiei Române. Cercetatorul a studiat aceste relicve si chiar a participat la redactarea unei lucrari despre descoperirile de Tropaeum Traian, din care reprezentantii cenzurii de stat au scos capitolul despre moaste. Cenzura sistemului comunist avea însa si scapari, astfel încât Miritoiu a reusit sa publice acest capitol în revista de specialitate a Muzeului de Istorie si Arheologie Constanta, “Pontica”. Profesorul Miritoiu ne-a decalarat ca pâna si sefii lui de la Academia Româna l-au sfatuit sa uite de moaste.
Manastirea Sfântul Filip, noua casa a martirilor
Arhiepiscopul Tomisului a aflat de istoria moastelor de la Adamclisi si a reusit sa le aduca la Constanta. Reprezentantii Arhiepiscopiei considera ca martirii de la Adamclisi, alaturi de sfintii mucenici de la Niculitel si de cei de la Halmyris, sunt dovada unei intense vieti crestine în vechea provincie Scythia Minor, actuala Dobroge.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
